Articole

TULBURAREA OBSESIV COMPULSIVĂ

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?



  • Persoanele diagnosticate cu tulburarea obsesiv compulsivă (TOC) au obsesii, compulsii sau ambele. „Obsesiile” sunt gânduri, imagini mentale sau impulsuri care induc distres şi care reapar periodic. „Compulsiile” sunt comportamente pe care persoanele simt că trebuie să le efectueze ca să reducă nivelul de distres resimţit sau să prevină vreo întâmplare nefericită. Majoritatea persoanelor cu TOC suferă atât de obsesii, cât şi de compulsii.


  • Exemple de obsesii întâlnite frecvent:

    1. Teama de a contacta o boală, cum ar fi SIDA sau cancerul;

    2. Teama de a atinge otrăvuri, de exemplu pesticide;

    3. Teama de a nu vătăma sau ucide pe cineva, de obicei o persoană apropiată;

    4. Teama de a nu uita efectuarea unui comportament, de exemplu, stingerea gazului sau închiderea uşii;

    5. Teama de a efectua un comportament imoral, cum ar fi, de exemplu, strigarea obscenităţilor. Compulsiile sunt adesea denumite şi „ritualuri”.


  • Exemple frecvent întâlnite de compulsii sunt:

    1. Spălarea sau curăţarea excesivă, de exemplu, pacientul îşi spală mâna de foarte multe ori pe zi;

    2. Verificarea, de exemplu, pacientul verifică de mai multe ori dacă a stins gazul; • Repetarea unor acţiuni, de exemplu, stingerea şi aprinderea luminii de 16 ori;

    3. Adunarea obiectelor, de exemplu, păstrarea unor reviste vechi;

    4. Adunarea obiectelor, de exemplu, păstrarea unor reviste vechi;


  • Majoritatea persoanelor cu TOC îşi dau seama că temerile lor nu sunt pe deplin reale. De asemenea, îşi dau seama că, de fapt, compulsiile lor nu prea au sens. Cu toate acestea, sunt incapabile să nu le mai efectueze. TOC este o problemă destul de frecventă. În decursul a 6 luni, aproximativ 4 milioane de persoane din SUA suferă de simptomatologia TOC. O persoană din 40 va avea la un moment dat în viaţă TOC. TOC poate avea consecinţe grave. Persoanele diagnosticate cu TOC îşi pot petrece mai multe ore pe zi efectuând ritualuri specifice. Astfel, activităţile profesionale şi familiale devin destul de dificile. De asemenea, multe persoane cu TOC evită anumite locuri sau situaţii de care le este teamă. Unii ajung să se izoleze în propria locuinţă, pe când alţii ajung să fie ajutaţi de familie în efectuarea acestor ritualuri.


  • Care sunt cauzele tulburării obsesiv compulsive?



  • Deocamdată nu sunt cunoscute cauzele exacte ale tulburării obsesiv compulsive. Se ştie însă că moştenirea genetică poate avea o importanţă semnificativă. Membrii de familie ai pacienţilor cu TOC pot avea şi ei înşişi TOC sau alte tulburări de anxietate. Cu toate acestea, moştenirea genetică în sine nu explică cauzele TOC. Se pare că procesele de învăţare, precum şi situaţiile stresante, pot contribui la dezvoltarea şi menţinerea acestei tulburări.


  • Cum se dezvoltă tulburarea obsesiv compulsivă?



  • Studiile de specialitate au evidenţiat faptul că peste 90% dintre persoanele din populaţia generală au gânduri similare obsesiilor persoanelor cu TOC. Însă persoanele cu TOC par să fie mult mai deranjate de existenţa acestor gânduri decât persoanele din populaţia generală. Deseori, conţinutul gândurilor TOC contravin sistemului de valori al pacientului – de exemplu, o persoană foarte religioasă se poate teme să nu comită cumva o blasfemie sau o mamă care îşi iubeşte copilul, să nu îl rănească.
  • De vreme ce pacienţii cu TOC sunt incomodaţi de aceste gânduri, încearcă să le evite. Deseori încearcă să îşi impună să nu se mai gândească la obsesiile lor. Însă, cu cât încercaţi să nu vă gândiţi la ceva neplăcut, cu atât vă veţi gândi mai des la acel lucru. Puteţi să şi încercaţi acest fenomen paradoxal: Încercaţi să nu vă gândiţi la un elefant roz în următoarele 60 de minute. Şansele să vă gândiţi la ceea ce nu ar trebui să vă gândiţi – adică la elefantul roz – sunt foarte mari. În momentul în care persoanele realizează că nu pot evita aceste gânduri neplăcute, încearcă să le reducă intensitatea prin alte metode. De exemplu, pot începe să efectueze anumite comportamente, cum ar fi spălarea mâinilor sau repetarea în gând a unei rugăciuni. De obicei, aceste comportamente reduc nivelul de anxietate resimţit. Problema este că această reducere a nivelului de anxietate este temporară. Curând vor simţi nevoia să repete comportamentul respectiv ca să se simtă din nou mai bine, iar în scurt timp, comportamentul va deveni compulsie.
  • ( “Fişa de lucru 2.4. Informaţii despre tulburarea obsesiv compulsivă – Fişă pentru pacient Din Planuri de tratament şi intervenţii pentru depresie şi anxietate, de Robert L. Leahy şi Stephen J. Holland”)